Solarii. Solarul din lemn.
Solariile sunt adaposturi pentru cultura legumelor sau a florilor avand
invelitoare din materiale plastice transparente sau translucide si o structura
de rezistenta realizata din lemn, beton armat, metal, tevi din material plastic
sau o structura mixta obtinuta prin asocierea acestor materiale.
In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solarii, iar clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul constructive, inaltimea totala, forma acoperisului, materialul folosit la schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii, insusirile foliei, durata de exploatere si altele.
In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solarii, iar clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul constructive, inaltimea totala, forma acoperisului, materialul folosit la schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii, insusirile foliei, durata de exploatere si altele.
Solarul din lemn este cea mai ieftina investitie in agricultura cu un randament ridicat al investitiei din primul an.
Cel mai ieftin este cel facut numai din lemn si are o durata de viata de 10-12 ani cu reparatii anuale dupa primii 6-7 ani.
1. Stalpii solarului se fac din lemn care nu putrezeste usor si care se arde pe portiunea ce se baga in pamant.
Ideal e salcamul si stejarul. Lemnul se decojeste inainte de folosire, diametrul stalpilor trebuie sa fie de minim 10 cm, iar daca sunt mult mai grosi, se sparg in 2 sau 3.
Stalpii din lemn se baga in pamant la 50-60 de cm, fara a fi nevoie de betonare.
Distantele dintre stalpi sant de 1,8-2,2 m, iar intre cei de pe margine si cei de pe centru de 1,5 pana la 5 m, aceasta fiind jumatate din latimea solarului.
Ideal pentru un solarel e sa fie lat de 3,5-4 m, dar fiecare si-l face cum vrea.
2. Capriorii sant din lemn de rasinoase de 80/80 sau 100/100 ca sa arate mai bine, dar mai buni sunt cei rotunzi, sunt mai rezistenti la indoire. Capriorii si coama trebuiesc curatati de scoarta si alte cioturi ca sa nu rupa folia. Coama e partea cea mai de sus a solarului si e tot un caprior, dar face legatura intre stalpii de pe mijloc.
3. Lateralele sau centura de prindere a solarului se fac din scandura de rasinoase de 50/100 mm.
4. Sarmele care stau sub folie au rolul de a face un caroiaj ce ajuta folia sa stea intinsa si a nu-i da voie sa faca pungi unde sa stea apa de ploaie. Cele de pe lungimea solarului se pun din 15 in 15 cm, iar intre capriori dar paraleli cu ei se pun 3 sarme. Sarmele de pe lungime se prind de fiecare caprior tot cu o sarma. Nu folositi cuie ca distrugeti capriorul mult mai repede.
Pe lateralele solarului, pe stalpii mici se pun 3 sarme. La 10 cm de sol, la 50 si la 80-90 de cm. Astea se prind cu cuie pe fiecare stalp.
Cu exceptia spatiului pentru usa pe fata si pe spate se prind sarme din 30 in 30 de cm. Si aici e mai bine sa folositi cuie
Sarma e bine sa fie de 2 mm minim si neaparat galvanizata.
5. Usa se face din lemn de rasinoase sau ce aveti pe acasa, iar pe post de balamale o prindeti cu sarma pusa in 2.
Pe suprafata de 40 , 50 metri patrati intra in jur de 100 -125 fire de rosii . Un soi hibrid de tomate folosit da o productie de minim 3 kg pe fir deci un total de 300 -375 kg , inmultit cu minim 3 lei kg in piata rezulta un venit minim de 900 -1125 de lei . Ganditi-va la o suprafata de 10 ori mai mare. Aceasta proiectie este pentru necesarul unei familii.Bineinteles ca se adauga costuri cu apa , cu munca etc. Dar investitia cu o instalatie prin picurare , folie , lemn folosit se amortizeaza din primul an apoi in urmatori 4-5 ani de folosinta fara reparatii sau interventii nu ve-ti investi decat in seminte in jur de 10-50 de ron.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu